Povestea mea
Sunt aici să te însoțesc în explorarea propriei tale lumi interioare, în ritmul și profunzimea de care ai nevoie.
Cum am început acest drum?
Pentru mine, psihologia a fost singura optiune.
Lucrez cu persoane care se confruntă cu depresie, anxietate, traume emoționale, dinamici relaționale dificile, dependențe și tulburări de personalitate. De asemenea, lucrez cu cupluri și familii care doresc să își înțeleagă tiparele, să repare rupturi și să construiască o comunicare autentică.
Abordarea mea este integrativă și lucrez în profunzime, folosind modele precum psihoterapia integrativă, terapia cognitiv-comportamentală, terapia sistemelor familiale (IFS), intervenții orientate spre traumă și atașament, terapia bazată pe compasiune și tehnici eriksoniene.
Creez un spațiu sigur, matur și lucid — unde povestea interioară poate fi privită cu claritate, iar vindecarea se dezvoltă în ritm autentic.
Am studiat psihologia la City University of London (UK), într-un context academic care m-a format într-un mod nuanțat și deschis către diversitate. Am ales această direcție pentru că am dorit să înțeleg oamenii dincolo de clișee, teorii simplificate sau explicații rapide. Mă interesează profunzimea experienței umane, iar educația într-un cadru internațional mi-a oferit exact asta: pluralitate de perspective și o gândire atentă, elastică, vie.
În continuare, am absolvit Masterul în Neuroștiințe Clinice, Cognitive și Sociale în cadrul aceleiași universități. Acolo am lucrat ca cercetător, am colaborat în proiecte științifice și am publicat într-un jurnal de specialitate. Am terminat acest parcurs cu distincția Cum Meritis, ca rezultat al unei munci constante, concentrate și asumate.
Toată această formare îmi influențează și astăzi stilul de lucru: atent, conștient de context, orientat spre înțelegerea proceselor interne reale, nu spre „soluții rapide”. Lucrez cu mintea umană ca ceva viu, complex și demn de respect.
Mă simt profund recunoscătoare pentru formarea și experiențele care mi-au permis să îmi dezvolt un stil terapeutic autentic și bine construit. Am investit constant în învățare și reflecție, pentru a-mi rafina practica și pentru a putea răspunde cu seriozitate și sensibilitate nevoilor celor cu care lucrez. Pentru mine, a fi un terapeut contemporan înseamnă să rămân conectată la cercetare, la realitatea umană din fața mea și la propriul proces de dezvoltare continuă.
Am completat formarea în consilierea comunicării relaționale prin Metoda Espere (Antonia Noel), care m-a ajutat să dezvolt modalități clare și conștiente de lucru cu dinamica dintre oameni. Această formare a adus profunzime în felul în care explorez dialogul, limitele, nevoile și felul în care acestea se transmit în relațiile interumane.
M-am format in psihoterapie la Asociația Romană de Psihoterapie Integrativă (ARPI) care mi-a oferit contextul terapeutic necesar pentru propria vindecare, astfel pregătindu-mă să ofer mai departe continere, înțelepciune si spațiul necesar clienților, intr-o formă holistică si integrativă a psihoterapiei.
960
Sedințe pe an
10
ani de Experiență
130
sedințe de business
200+
Clienți
„Generațiile sunt cutii închise în alte cutii: în interiorul violenței mamei mele găsiți o altă cutie, care conține violența bunicului meu, și în interiorul acelei cutii (bănuiesc, dar nu știu), veți găsi o altă cutie cu o energie neagră, secretă- povești in povești, sculptând in timp.”
Creșterea copiilor este, inevitabil, un dans între generații (Mate, 2021). Experiențele emoționale ale părinților, în special cele care au rămas nerezolvate, tind să fie transmise mai departe, uneori tăcut, dar profund. Lance Morrow vorbește despre această continuitate multigenerațională a traumei, arătând cum poveștile neterminate ale unei generații pot modela viețile celei următoare.
Iar noi, adulții de astăzi, suntem și acei copii care am fost odată. Copii care au învățat ce este iubirea din felul în care le-a fost oferită. Care au înțeles ce este siguranța sau absența ei, nu din definiții, ci din atmosfera casei, din priviri, din felul în care eram ținuți — sau neatinși.
Terapia nu schimbă trecutul.
Dar ne învață să nu îl mai repetăm.
Ne ajută să vedem ce am dus mai departe fără să știm: gesturi, tăceri, frici, reacții, armuri. Și ne oferă șansa să alegem altceva — conștient, cu blândețe, fără grabă.
Pentru noi.
Și pentru cei care vor veni după noi.